Reportaj·Satele Moldovei

Cărpineni, satul care înflorește pe bani europeni

Cu o populație de aproape 10 mii de locuitori, satul Cărpineni este cea mai mare localitate rurală din raionul Hâncești. În ultimii ani, aici au fost implementate mai multe proiecte, care au permis localnicilor să aibă apă la robinete, gaz, iluminat stradal (parțial), condiții decente în spital, dar și o grădiniță nouă, care abia așteaptă să fie dată în exploatare. Pe lângă aceasta, în comuna Cărpineni, în comparație cu alte localități rurale, se mai nasc mulți copii, iar natalitatea depășește mortalitatea. În „era” când majoritatea celor de la sate se trag la oraș sau pleacă cu traiul în străinătate, noi am mers să vedem cum reușește o localitate rurală să facă față urbanizării și totodată am aflat ce dificultăți întâmpină sătenii.    

Era luni dimineața. În timp ce pe cer se întrezărea un soare cu dinți și ceața își dădea ultima suflare, noi am ajuns în comuna Cărpineni. Chiar de la intrarea în sat se observă că localitatea este plină de viață. Zeci de oameni, pe ambele părți ale drumului, se duceau grăbiți la serviciu, iar printre ei se încâlceau tot atât de mulți copii care, cu ghiozdanele în spate, țineau pasul spre școală.

RaMa-18.jpg

Sondaj pentru identificarea problemelor din localitate

Înainte de a intra în Primărie, ne-a atras atenția o inscripție de la intrare: „Aici se decide transparent”. Ca să ne „decodifice” acest mesaj și să ne spună despre viața satului, am mers la primarul localității, Ion Cărpineanu.

RaMa-7
La intrarea în primăria satului Cărpineni

Foto: Ramin Mazur

Anul trecut, acesta a fost ales pentru cel de-al treilea mandat. În perioada de când se află la cârma localității, el spune cu mândrie că a reușit să atragă în jur de 40 de proiecte, pentru diferite necesități sătești – eficiență energetică, aprovizionare cu apă, gazificare și altele.

„În 4 ani am reușit să construim 78 km de apeduct, iar banii au fost în exclusivitate din afara țării. Noi am făcut un sondaj în sat și majoritatea a spus că în primul rând e  nevoie de apă. Vă asigur că nimeni în R. Moldova nu a reușit această performanță într-un timp atât de scurt. A fost nevoie și de contribuția oamenilor. Europenii ne-au dat un termen de șase săptămâni pentru colectarea banilor necesari. Locuitorii satului depuneau suma necesară în bancă. Mulți dintre localnici sunau la Primărie și se interesau dacă a plătit și primarul, după care plăteau și ei”, povestește amuzat primarul.

În unul dintre chestionare, un cetățean a scris că deplasarea pe timp de noapte este anevoioasă. Această problemă Ion Cărpineanu promite s-o rezolve în acest an, prin instalarea iluminatului stradal în toată localitatea. O altă nemulțumire a cetățenilor este starea proastă a drumurilor din sat. Primarul recunoaște că a reparat 3 km de drum în varianta albă, dar aceasta nu este cea mai bună soluție. „Îs bani aruncați aiurea! Peste trei ani mergi pe drumul acela și el pur și simplu nu mai există. Trebuie de pus asfalt”, afirmă Cărpineanu.

Ion Cărpineanu, primarul comunei Cărpineni

Ion Cărpineanu, primarul comunei Cărpineni

Fondurile pentru majoritatea proiectelor implementate în Cărpineni au fost atrase din țări precum Elveția, Franța, Suedia sau Danemarca. În cadrul Primăriei, sunt două persoane care se ocupă de scrierea proiectelor. „Europenii colaborează cu noi pentru că am reușit să le demonstrăm că suntem transparenți și pentru că reușim să facem totul în termenii stabiliți. De aici vine și inscripția de la intrare în Primărie”, menționează managerul localității.

În satul Cărpineni s-au lansat multe afaceri, practic la fel ca într-un centru raional. Totuși, autoritățile recunosc că nu prea există bază impozabilă și localitatea nu se poate întreține în totalitate din contribuțiile agenților economici din zonă și, oricum, este dependentă de cei care se află acum la conducere.

„Mă presează pe toate căile posibile”

În 2015, satul Cărpineni a avut un buget de 5 milioane 800 de mii de lei. În localitate 1000 de persoane sunt angajate în sectorul real, inclusiv și bugetari. Alți 300 de localnici sunt angajați neoficial și respectiv nu plătesc impozite. Mulți tineri, cu vârsta cuprinsă între 25 și 30 de ani, sunt plecați. „La noi, situația încă este fericită, din 10 mii, doar în jur de 3 mii sunt plecați în străinătate”, ne zice primarul.

RaMa-58-1-e1457677537338.jpg
Satul Cărpineni, Hâncești

Recent, autoritățile locale au câștigat un proiect social și au creat patru apartamente la cheie, destinate tinerilor specialiști care ar trebui să lucreze la spitalul din localitate. Din aceste patru locuințe, doar două sunt ocupate. Conducerea satului recunoaște că „nimeni nu vrea să vină la țară, fiindcă nu sunt condiții. Noi credem că un salariu de 4000 de lei este foarte motivant, dar nu este adevărat. Un salariu bun ar fi 10 mii de lei, ca omul să poată face și niște economii”.

Ion Cărpineanu este primar din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova. Chiar dacă au existat presiuni din partea actualei guvernări, dar și din partea celor din opoziție, bărbatul rămâne devotat formațiunii sale. „Pe mine mă presează pe toate căile posibile – administrativ în primul rând. Nu vor să-mi dea voie să deschid o grădiniță. Aceasta e nouă, am terminat reparația în decembrie, dintr-un grant al României. Conform legii cu privire la finanțele publice locale și cu privire la descentralizarea financiară, decizia ține de competența administrației publice centrale – Guvernul și Parlamentul. Ei nu ne fac transferul cu destinație specială, ca să putem întreține această grădiniță. Eu o să încerc s-o deschid din banii mei. Dacă nu vor, nu vor! Copiii nu trebuie să stea acasă”, comunică bărbatul.

În prezent, în localitate, sunt patru grădinițe. Chiar și așa, mulți copii sunt nevoiți să stea acasă pentru că nu au locuri. Din 600 de micuți care trebuie să frecventeze o instituție preșcolară, doar 350 au această posibilitate. Cea nouă are o capacitate de puțin peste 50 de copii. Întreținerea ei este de 789 de mii de lei anual. Primarul spune că este nevoit să ia acești bani de la proiectele de infrastructură, care urmează să fie implementate.

 „Le oferim spațiu locativ, dar oricum nimeni nu se avântă”

Cărpineanu ne-a spus că în spitalul din sat condițiile sunt ca într-o instituție medicală din Capitală. Prin urmare am mers și noi să vedem cum stau lucrurile acolo.

„Spitalul din Cărpineni este unica instituție medicală din spațiul rural, din R. Moldova”, cu aceste cuvinte ne-a întâmpinat Mihail Ciobanu, directorul instituției. Spitalul dispune de patru secții specializate: terapie, chirurgie, maternitate și pediatrie, iar capacitatea este de 80 de paturi. Instituția acordă asistență medicală la o populație de 30 de mii de oameni din raionul Hâncești.

Aici sunt angajate 127 de persoane. Dintre acestea 15 medici, 58 de asistente medicale și restul personal auxiliar. Directorul spune că spitalul întâmpină dificultăți la capitolul medici de familie. „Specialiștii nu vor să vină la sat. În ultimii ani la noi s-au angajat doar doi tineri – un medic chirurg și soția, medic pediatru. Le oferim și spațiu locativ, dar oricum nimeni nu se avântă”, susține dezamăgit Ciobanu.

Salariul de bază în cadrul instituției este de circa 3000 de lei. Pe lângă aceasta specialiștii au posibilitatea să mai lucreze pe o altă jumătate de salariu – adună încă 1500 de lei. Cei care au categorie superioară primesc încă 50 de procente la salariu și de alte 40 la sută beneficiază doar pentru că muncesc în mediul rural. Prin urmare, un specialist din cadrul spitalului din Cărpineni poate ajunge la un salariu de 7-8 mii de lei. „În fiecare an la noi se tratează în jur de 3500-4000 de pacienți. Mortalitatea este sub un procent. În medie, ar fi 20 de cazuri de deces pe an. Majoritatea celor care decedează sunt persoane cu patologii cronice”, ne informează șeful spitalului.

La capitolul utilaj medical, instituția stă cam prost. Totuși, anul trecut au fost renovate două secții cel mai des solicitate – terapie și pediatrie. În celelalte secții, instrumentele medicale sunt învechite, iar unele activează din anul 1985.  „Multe utilaje sunt uzate, dar neavând alt aparataj ne folosim în continuare de acestea. Am scris mai multe proiecte la Compania Națională de Asigurări Medicale. Cu părere de rău, toate solicitările au fost respinse, din motiv că „este un spital fără perspectivă și nu merită investiții”. În fiecare an, nouă ni se spune că nu vom mai activa. Strategia Ministerului Sănătății e ca în R. Moldova să nu mai existe asemenea spitale. Ei vor ca să existe doar cele raionale. Logica lor este simplă – două spitale într-un raion sunt greu de întreținut și de dotat. Chiar și în aceste condiții nu ne dăm bătuți”, ne asigură Mihail Ciobanu.

Anul trecut, instituția a câștigat un grant de la Uniunea Europeană care a făcut ca spitalul să-și asigure încălzirea prin intermediul bateriilor solare. Prin urmare, consumul de gaze naturale s-a redus cu circa 30 la sută. Directorul își dorește ca spitalul din Cărpineni să primească un statut bine determinat pentru o perioadă oarecare. „Nu putem activa de pe azi pe mâine. De asta nici nu vin specialiști tineri, nu există siguranță”, se arată nemulțumit medicul.

„Cei din Europa sunt mai darnici și lasă câte ceva”

De la spital am mers la Școala de tip internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților, din aceeași localitate. Excursia pe teritoriul internatului ne-a organizat-o Tudor Țenu, directorul instituției. La intrarea în blocul central, denumirea școlii este menționată atât în limba română, cât și în engleză. Managerul are o explicație amuzantă vizavi de acest lucru. „Venise cineva de la o publicație rusă și m-a întrebat „de când la noi, în Moldova, e scris în engleză și română?!” Le-am răspuns că, de obicei, oamenii care pot citi în rusă nu prea donează, dar cei din Europa sunt mai darnici și lasă câte ceva”.

În prezent, la internatul din Cărpineni, sunt 59 de copii. Vârsta acestora este cuprinsă între 4 și 16 ani. În cadrul instituției, aceștia au parte de cazare permanentă, alimentație de patru ori pe zi, precum și de suport logistic și educațional. Pe lângă aceasta, băieții sunt instruiți să cioplească în lemn, iar fetele învață să croșeteze. Studiile copiii și le fac la liceele sau gimnaziile din localitate.

Enlarge

RaMa-62
Copiii de la internat sunt transportați „acasă” cu autobuzul

Cu suportul celor de la Federația de Fotbal a Moldovei, acum doi ani, pe teritoriul internatului a fost montat un teren de minifotbal cu gazon artificial. „A fost o donație, iar donatorii au solicitat să poată veni și oamenii din sat, să joace fotbal. Noi am acceptat cu plăcere! Băieții noștri organizează meciuri cu sătenii. Le place foarte mult sportul. Când au timp liber, vin mereu aici”, povestește interlocutorul meu.

În cadrul internatului este și o bibliotecă, unde copiii pot merge oricând să citească povești, romane sau reviste și ziare. Bibliotecara Ana Bânzaru ne arată pe una dintre mese că instituția primește și ziarul TIMPUL. „Am abonat câteva ziare, după posibilitate. Aceasta este o necesitate, copiii trebuie să fie informați. Cel mai mult lor le place să citească totuși despre sport. Am mai avea nevoie de literatură artistică – cei mai interesați de aceasta sunt micuții din clasele primare”, ne zice angajata. Majoritatea lucrărilor sunt în limba română. Însă, printre copii, sunt și câțiva vorbitori de limba rusă, prin urmare, există literatură și pentru ei.

RaMa-53.jpg
Ana Bânzaru, bibliotecară

La școala-internat din Cărpineni, lucrează 48 de angajați, o parte doar prin cumul. Copiii pot sta aici până când absolvă nouă clase. Ulterior, cu ajutorul administrației și al autorităților locale/raionale, ei sunt ajutați să meargă la școli profesionale sau colegii.

Școala de Arte – mândria satului

Majoritatea oamenilor pe care i-am întâlnit în localitate ne-au recomandat să mergem la Școala de Arte, care se află în centrul satului. Aceasta este o mândrie pentru ei și este renumită pentru că acolo s-a dezvoltat renumitul interpret și compozitor de muzică ușoară, Constantin Moscovici.

Ghid în incinta școlii ne-a fost directoarea Galina Baraboi. Din toate auditoriile răsunau note muzicale, de la diferite instrumente, iar pe coridoare copiii fugeau ca furnicile.

Instituția are peste patru decenii. Deja al treilea an, Școala de Arte a fost modernizată, are utilaj nou și tot mobilierul necesar. Mai mulți ani, însă, aceasta a activat în condiții groaznice. Prin auditorii umblau șobolani, podeaua era dărâmată, iar tavanul era avariat. „Am activat 38 de ani într-o școală foarte veche. Era o mizerie totală și nu aveam nici măcar apă, de alte condiții nici nu putea fi vorba. Prin urmare, cu ajutorul celor de la Consiliul Raional și cu suportul autorităților locale, s-a elaborat un proiect, iar instituția a fost reabilitată. Odată cu asta, s-a majorat și numărul de cadre didactice. Mulți dintre profesori sunt foști absolvenți ai acestei instituții”, povestește Galina Baraboi.

În prezent, la Școala de Arte din Cărpineni, sunt înscriși 174 de elevi. Copiii învață să mânuiască pianul, vioara, chitara, flautul, clarinetul, saxofonul, fluierul, țambalul, naiul și acordeonul. Pe lângă aceasta, există și compartimentul coregrafie, arta teatrală sau pictura. Discipolii de aici participă la concursuri naționale și internaționale, de unde aduc în mod regulat premii prestigioase. Potrivit directoarei, elevii sunt foarte atașați de orchestra de muzică populară. „Ne bucurăm că și cei mici sunt dornici să promoveze valorile neamului nostru”, a mai punctat Baraboi.

RaMa-56.jpg
Cărpineni

Localitatea Cărpineni a fost menționată pentru prima dată în 1482. Potrivit unei legende, odinioară, pe aceste locuri s-au aflat carpii – populație geto-dacică ce a locuit pe teritoriul românesc de la est de Carpați. Se zice că și munții ar fi fost denumiți Carpați după numele acestui popor. O altă legendă ne vorbește despre faptul că aici ar fi locuit odată o boieroaică pe nume Cărpineanca, în cinstea căreia ar fi fost „botezat” și satul.

Primăria comunei Cărpineni administrează două localități (Cărpineni și Horjești) cu o populație totală de peste 11 mii de locuitori. Aici activează în prezent 4 grădinițe, 4 gimnazii, dintre care unul internat, un liceu teoretic, o școală profesională, o școală de arte și un spital.
Facebook Comments
read more:

8 Replies

  1. Avem o tara de oameni paraziti, ei nu produc, ei doar consuma.
    Chear nureau ei de sate?
    Acum ei au apa, gaz si canalizatie, da n-au cu ce plati, si pleaca lumea peste hotare in sclavie, dupa bani.

    Noi avem nevoie sa facem cate o afacere, ca apoi din impozite sa tragem apa. Invers e o gresala strategica.

  2. Din mesajul ”mâzgălit” n-am înteles decât ”BASARABIA e …”
    Ce-o fi Basarabia? ”Răspunsul” este pe peretele lateral, dar probabil că nu este ”politically correct” … :-)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *