Reportaj

Cetatea Albă uitată chiar și de ucraineni…

Suntem la periferia orașului Belgorod-Dnestrovsk, întrebăm pe trecători cum să ajungem la Cetatea Albă. „Eeeee, până acolo mai aveți mult de mers, luați-o înainte, până vedeți marea”, ne sugerează trecătorii. După câteva minute de mers pe jos, cât am urmărit arhitectura sovietică, evitând să fim stropiți de mașinile care încercau să ocolească grăbite „craterele” din drumuri, am decis să mergem cu transportul public. Cu 2,5 hrivne de căciulă ajungem la două cartiere distanță de cetate. Câteva turnuri se văd din depărtare…

Era o zi de duminică, pe faleza de lângă cetate nu se vede țipenie de om. Ne apropiem de casă, achităm 40 de hrivne de fiecare și pornim în descoperirea Cetății Albe. Până să trecem de impunătoarea poartă a fortăreței, observăm pe dreapta rămășițele orașului grec antic Tiras. Aflăm mai târziu că săpăturile au încetat demult pe motiv că ar risca să deterioreze Cetatea Albă.

Pe un panou informativ citim că  istoria orașului-cetate Tiras începe tocmai în secolul VI î.Hr., când coloniștii greci s-au stabilit pe partea de vest a Nistrului. Pe parcursul următorului secol, Tiras prinde forma unui adevărat oraș elen, sunt construite străzi, case mari din piatră, este elaborat un sistem de securitate, și chiar este introdusă propria monedă. Tiras antic a fost supus multor atacuri armate, supraviețuind asalturilor din partea lui Alexandru cel Mare, luptelor dintre geți și împăratul macedonean Lisimah, dar și ale nomazilor. Etapa istorică antică a orașului se încheie la sfârșitul secolului IV î.Hr., când orașul este atacat de triburile hune ale lui Attilla…

Faleza și intrarea în Cetatea Albă (Când am ieșit din cetate, peste câteva ore, s-au apropiat deja câțiva oameni)

Odată trecuți de poartă, găsim cetatea la fel de goală ca faleza. Proprietarii unei cafenele de pe teritoriul Curții civile a cetății construiesc terasa, iar undeva în depărtare se întrezărește un cort turistic… Nu ne descurajăm, însă, deși e duminică, probabil vin turiștii mai târziu, mai spre seară.

Amplasată la gura de vărsare a râului Nistru în Marea Neagră, fortăreața ridicată pe urmele vechiului Tiras ocupă acum aproape nouă hectare. Cetatea este împărțită în patru – curtea, garnizoana, citadela și curtea portului. Harta cetății indică zece turnuri, totuși nu toate mai stau în picioare atât de ferm ca pe vremurile lui Ștefan cel Mare. Mai mult, din zidurile de pe atunci s-a mai păstrat numai poarta cea mare, cu două etaje, două porţi, cu câte două canaturi fiecare.

„Fiecare turn are legenda lui, uneori chiar mai multe. De exemplu, Turnul Fetei se numește și al lui Ovidiu. Legenda primei denumiri spune că domnitorul moldovean avea o fiică foarte rea și a închis-o în turn, iar acum când în turn bate vântul poți să auzi cum aceasta plânge. Totuși, din punct de vedere istoric, asta nu e adevărat, căci acel domnitor nu avea fiică. Avem și turnul lui Pușkin, iarăși mai mult o legendă. Scriitorul a locuit într-o casă, pe strada ce-i poartă numele, în cetate a venit doar în ospeție, în casa comandantului care nu are nicio legătură cu turnul”, ne povestește Natalia, vânzătoarea de magneți din fața cetății. De altfel, Natalia este unica ce a știut să ne povestească mai multe despre istoria fortăreței dintre toți locuitorii orașului Belgorod-Dnestrovsk cu care am reușit să discutăm.

Pereții cetății te ademenesc să-i urci, pentru a vedea ca-n palmă fortăreața. Totuși, panourile instalate avertizează vizitatorii să nu-și pună în primejdie viața. Mai ales că cetatea este aşezată pe un teren stâncos, iar în apropierea imediată se vede țărmul abrupt al limanului Nistrului. De sus, poate fi observat cel mai bine și faptul că pe teritoriul cetății lipsesc activitățile pentru vizitatori.

Untitled_Panorama2.jpg
Panorama Cetății Albe

În citadelă găsim o scenă din lemn, care probabil nu a fost folosită de mult timp, într-un turn este organizat un muzeu de armament și ustensile, încăperea în care este instalat berbecul este încuiată, la fel e și muzeul de instrumente pentru tortură… Totuși, în schimbul la încă 10 hrivne de persoană, casierița care stătea ascunsă și plictisită în turn, ne-a lăsat să intrăm în alt Muzeu de instrumente de pedeapsă, aflat în celălalt capăt al cetății. Aici am găsit scaunul pentru vrăjitoare făcut din țepi, crucea cu cuie, ghilotina, cătușe de tot felul, măști pentru cei care făceau sau spuneau  lucruri „rușinoase” și multe altele…

Între timp, pe cărările cetății, au început să apară vizitatori, familii cu copii sau grupuri mari organizate. Ieșind din fortăreață observăm că s-au adunat și câțiva vânzători de magneți și suvenire. Așa am cunoscut-o pe Natalia, care se declară absolut îndrăgostită de oraș, chiar dacă acesta se află într-o stare deplorabilă. „Sovieticii au permis locuitorilor să fure din cetate tot ce pot. Bine că piatra se ține strâns, n-au reușit s-o ia oamenii, însă acoperișurile le-au distrus”, recunoaște femeia.

În căutarea altor locuitori ai orașului Belgorod-Dnestrovsk am ajuns în fața primăriei unde i-am cunoscut pe Alexandru și Anastasia. „Tu ai citit despre cetate, tu și povestește”, „Ei, eu am citit, dar am uitat”. Cam așa a sunat dialogul dintre ei, după ce au fost întrebați ce cunosc despre Cetatea Albă. La fel a reacționat majoritatea. Mai deschiși sunt însă oamenii să ne spună ce părere au despre oraș. Lumea vrea drumuri mai bune, vrea locuri de muncă, vrea să trăiască bine. Totuși, la posibilitățile turistice din zonă, se pare, nu se gândește nimeni, nici autoritățile ucrainene, nici cele românești, darămite cele din Moldova…

Acest articol a fost publicat în ziarul TIMPUL în ediția de vineri, 22 mai 2015. Dacă aveți sugestii de alte subiecte sau întrebări referitor la acest articol puteți contacta autorul pe Facebook (Ana Gherciu) sau pe mail-ul gherciuana@gmail.com.

Facebook Comments
read more:

16 Replies

  1. Ucraina este un stat artificial,un stat ce a reusit sa fie unul din cele mai intinse ca suprafata din Europa,si asta prin luarea teritoriilor statelor vecine.

  2. Sa schimbam Transnistria pe Bucovina,Cetatea Alba,Reni,Izmail……. Cred ca ucrainenii nu ar fi impotriva.

    • Cine sa schimbe?Daca te referi la Rep Moldova ar fi eronat,nu poate cere niste teritorii care nu i-au apartinut,singura in drept sa ceara teritoriile mentionate de tine este Romania,atat ca succesor de drept al acelor teritorii,cat si din punct de vedere istoric.Dar nimeni nu cedeaza nici un teritoriu.

    • Aha, acusi. Ian cauta info despre insula Serpilor sa vezi cat scandal a fost din cauza la peticul cela de pamant. Nu mai cedeaza nimic haholul.

  3. …păcat de această fortăreaţă că a ajuns în acest stadiu de degradare.În 1941..cetatea funcţiona ca centru militar de pregătire a soldaţilor români.Tatăl meu..şi-a satisfăcut stagiul militar în garnizoana „CETATEA ALBĂ” şi a luptat ulterior pentru apărarea ei şi a celorlante teritorii furate de muscali.A rămas doar o amintire istorică pentru poporul român

  4. Ucrainienii prefera sa lase cetatea în ruine decât s-o întoarca românilor,care ar reconstrui-o ca Cetatea Neamt sau Soroca cu
    bani si constructori europeni(inclusiv greci si italieni)!Din banii
    adunati din turism s-ar moderniza drumurile si ar veni investitori occidentali ca în Cipru sau Malta!Prostia si zgârcenia
    orbeste oamenii de la fapte bune!

  5. cel mai bine ar fi ca romanii si moldoveni sa lupte pentru aceste teritorii sa renunte la teritoriul de peste nistru in favoarea ucrainei, cum ar fi daca aici ar fi o baza nato si am construi o autostrada de la iasi prin chisinau pina la cetatea alba si am avea un port mare la marea neagra.sunt un tinar inginer din iasi si scriu la toti politicieni despre aceasta varianta care ar reprezenta o varianta de dezvoltare pentru rep. moldova.

  6. Titlul articolului ar fi mai potrivit si mai corect :

    Cetatea Albă uitată chiar și de moldoveni/români…

  7. Şi bunelul meu a făcut armata română la Cetatea Albă. Când eram mică îmi cânta un cântec ostăşesc, o strofă o mai ţin minte şi acum:
    „Ici la Nistru răsărit,
    Unde Ştefan a biruit,
    Cetatea Albă s-apărăm
    Şi pentru ea viaţa s-o dăm!
    Strămoşii noştri ne-nvăţară
    Să fim şi noi mîndri ca ei,
    Şi-n zile grele de-apărare
    Să ne luptăm ca nişte lei!”

  8. Populatia romaneasca din Cetatea Alba nu depaseste 2% din cei 50.000 locuitori ai orasului.
    In 1930 din cei 34.000 de locuitori ai orasului, 24% erau români.
    Executiile, deportarile si migratia etnica fortata au dus la rezultatul actual, practic românii au disparut de pe vechiul pamânt românesc….
    Un singur lucru ma bucura in imaginile prezentate, desi se vede o saracie lucie, strazile sunt curate ceea ce inseamna ca oamenii de acolo sunt civilizati.

  9. Aproape 200 ani de ocupatie imperial tarista si comunist bolsevica n-a asimilat aceasta populatie romaneasca de dincolo de Prut in totalitate…. inca. E un moment bun, poate mai bun decat cel din ’90 de a ne lua tara inapoi (profitand de criza din Ucraina). Ceea ce inaintasii nostri n-au reusit prin forta armelor, noi avem sansa de a reintregi tara printr-o politica adecvata momentului. Sunt politicienii nostri capabili de asa ceva? Raspunsul e categoric NU? E cineva interesat de un loc memorabil in istoria acestui neam? La ce bun, mai bine un castig de moment si-ar fi in stare s-o vanda si pe masa care i-a facut. Singurii care putem face ceva suntem noi cei multi care de o parte si de alta a Prutului sa urlam din toti rarunchii ca vrem sa fim impreuna si poate ne aude in final cineva.
    Romani, acum ori niciodata….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *