Uncategorised

Leul moldovenesc, „sărac” în personalitate

Patriotismul nu este doar o emoție sau o declarație a acesteia. În spatele ei se ascunde istoria, personalitățile marcante ale unui neam, precum și simbolistica statului. Bancnotele fac parte din acele simboluri ce ne definesc țara. Continuăm seria de materiale despre patriotism, în speranța că odată înțeles, acesta va deveni liantul societății noastre.

Domnia lui Ștefan de pe bancnote

Autorul bancnotelor moldovenești este artistul plastic Gheorghe Vrabie. După ce lucrarea sa a fost aleasă şi aprobată de către autorităţi să reprezinte stema Republicii Moldova, pictorul a primit solicitarea de a realiza şi designul bancnotelor şi monedelor valutei naţionale. Iniţial au fost trei bancnote: de unu, de cinci şi de zece lei, de circulaţie scurtă, care au avut doar un singur element de siguranţă. Bancnota de cinci lei era albastră, cea de un leu galbenă, iar cea de zece – roşie, ansamblul tricolorului, evocând astfel culorile drapelului. Primul guvernator al Băncii Naţionale, Leonid Talmaci, şi-a semnat numele de 19 ori până a fost aleasă semnătura ce este aplicată pe leul moldovenesc. „Pe acele bancnote, chipul lui Ștefan era fotografiat din față, iar pe verso era reprezentată imaginea Cetății Soroca. Aceste trei bancnote se tipăreau la București, pe bani românești”, povestește Gheorghe Vrabie. Potrivit plasticianului, acesta a fost trimis să lucreze asupra bancnotelor la București, deoarece „nu trebuia să se știe că la noi se planifică introducerea monedei naționale”.

Gheorghe Vrabie, autorul leului moldovenesc

Gheorghe Vrabie, autorul leului moldovenesc

Analizând bancnotele din România, dar și din alte țări europene, remarcăm faptul că leul moldovenesc se deosebește din câteva puncte de vedere: este mai mic în dimensiune, este confecționat din hârtie și ilustrează un singur personaj, pe Ștefan cel Mare și Sfânt. Gheorghe Vrabie recunoaște faptul că și-ar fi dorit ca pe banii moldovenești să fie prezenți mai mulți oameni de vază. „Atunci când am început a elabora proiectele, eu am propus să fie reprezentat pe fiecare bancnotă un personaj aparte. Pe lângă Ștefan cel Mare, era chipul lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri și Maria Cebotari”, afirmă artistul. Însă producerea bancnotelor cu un singur personaj era mai economicoasă, deoarece odată ce filigranul (n.red.: marcă transparentă imprimată în timpul procesului de fabricație în structura unei hârtii) era centrat, se putea elabora hârtia pentru toate bancnotele dintr-odată. „A fost o condiție impusă. De asemenea eu am propus pe bancnote și imaginile cetăților Hotin și Cetatea Albă, dar mi s-a spus că s-ar putea să avem conflicte cu vecinii noștri de la răsărit”, mărturisește artistul.

Leii, frații rublelor

Am discutat pe marginea acestui subiect și cu istoricul, expertul în heraldică, Vlad Mischevca, de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe din Moldova. „S-a utilizat la maximum chipul lui Ștefan cel Mare. Aceeași figură poate fi observată și-n cea mai înaltă decorație a Armatei Naționale, mă refer la Ordinul Ștefan cel Mare. Adevărul este că imaginea lui Ștefan cel Mare e cunoscută dintr-un singur letopiseț și chipul îi e mai rotunjor. Cel pe care-l cunoaștem, a maestrului Plămădeală, e fantezist, dar e un portret patriotic, ne încurajează, ne place, ne-am obișnuit cu el și trebuie să rămână”, declară istoricul Mischevca. Expertul recunoaște că bancnotele moldovenești sunt, totuși, mult inferioare celor din România și Europa. „În cazul banilor noștri, diferă doar cromatica  de la o bancnotă la alta și aceea împrumutată de la rublele sovietice, probabil, pentru ca populația să se deprindă mai ușor cu banii noi”, explică specialistul. „Ceea ce nu e neapărat rău. Mai rău e că bancnotele sunt foarte asemănătoare ca mărime. Din acest aspect al esteticii, al graficii, noi suntem în pierdere”, afirmă Vlad Mischevca.

Drapelul Republicii Moldova

Drapelul Republicii Moldova

Din perspectiva expertului, aceste scăpări s-au produs din cauza inexistenței heraldicii naționale în acele vremuri. „Noi tocmai adoptasem drapelul tricolor în aprilie 1990, iar în noiembrie – stema de stat. Nu exista Comisia Națională de Heraldică, acel For superior care se ocupă cu elaborarea politicii de stat privind simbolistica țării. Comisia a fost instituită la 5 decembrie 1995. Pe atunci nu erau istorici specializați, eram și atunci o mână de oameni, dar cu noi nimeni nu s-a consultat, nu ne-a fost cerută o expertizare a noilor mostre. Nu am participat la elaborare în calitate de experți”, susține istoricul. Dacă ar fi nevoie de-o elaborare repetată a bancnotelor, Vlad Mischeva ar pleda pentru personaje precum Alexandru Plămădeală, Vasile Lupu, Mihai Eminescu și alții. „Sunt și femei care au activat și sunt de obârșie basarabeană, cum ar fi Ruxandra Lupu, fiica lui Vasile Lupu, ca personalitate cultă. Sau Maria Bieșu. Este important să ne reprezinte și să fie o valoare perenă”, conchide expertul.

Un dolar sau patru lei

La introducere, un dolar valora 3,85 lei. În anii 1994-1995, au fost emise bancnotele de 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 şi 200 lei. Abia peste patru ani au fost puse în circulaţie şi bancnotele de 500 de lei. Cele mai recente bancnote emise sunt cele de 1000 lei, emise în 2003. Cele opt bancnote cu valoare nominală de la 1 la 1000 lei se tipăresc în Franţa. Monedele însă sunt bătute la Chişinău, cu excepţia celor de 50 de bani care se fabrică în Cehia.

Începând cu data de 12 octombrie 2015, Banca Națională a Moldovei a pus în circulație pe teritoriul Republicii Moldova șapte bancnote modernizate cu valoarea nominală de 1 leu, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei și 500 lei. Acestea sunt acceptate ca mijloc de plată fără restricții și vor fi eliberate în circulație treptat. Modernizarea bancnotelor prin completarea cu noi elemente de siguranță reprezintă o procedură utilizată de majoritatea băncilor centrale și este de obicei întreprinsă o dată la fiecare 5–7 ani. Designul și mărimea bancnotelor sunt identice celor emise anterior, cu excepția dimensiunii bancnotei cu valoarea nominală de 100 lei care va căpăta dimensiunile identice grupului bancnotelor – 200 lei, 500 lei și 1000 lei.

Femeile pe moneda națională

În România, leul românesc nou sau Ron-ul este noua unitate monetară a țării din iulie 2005, când Ron-ul a pierdut ultimele 4 zerouri. Pe bancnotele românești sunt reprezentate următoarele personalități ale neamului: istoricul Nicolae Iorga (1 leu), compozitorul George Enescu (5 lei), pictorul Nicolae Grigorescu (10 lei), aviatorul și inventatorul Aurel Vlaicu (50 lei), scriitorul Ion Luca Caragiale (100 lei), scriitorul și filosoful Lucian Blaga (200 lei), precum și poetul Mihai Eminescu (500 lei).

În 2012, două ONG-uri și o agenție de publicitate au propus tipărirea primei bancnote de lei românești care să conțină figura unei personalități feminine. Demersul a făcut parte din Campania ALTFEM, un proiect care abordează problema discriminării de gen, conștientizarea rolului femeii și schimbarea imaginii acesteia în societate. O listă cu 12 femei a fost înaintată de către inițiatorii campaniei, printre care sunt: Regina Maria, Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din Europa sau prima femeie doctor în drept din lume, Sarmiza Bilcescu, sau Smaranda Brăescu, prima aviatoare de origine română, care a doborât un record mondial de salt cu parașuta de la înălțimea de 7233 de metri. Deși petiția a fost semnată de 25.000 de oameni, deocamdată, inițiativa nu a adus rezultate.

Versoul bancnotei de 10 RON

Versoul bancnotei de 10 RON

Situația este diferită în Statele Unite ale Americii, unde în iunie al acestui an, Trezoreria de Stat a decis că portretul unei femei va apărea în curând pe bancnota de 10 dolari. Cine va fi femeia al cărei chip va fi ilustrat pe bancnota menționată este o decizie care urmează a fi luată de către secretarul Trezoreriei, Jacob J. Lew, până la sfârșitul acestui an, scrie The New York Times. Noile bancnote urmează să intre în circulație începând cu 2020, notează publicația americană. Potrivit unui sondaj, Eleanor Roosevelt, fosta prima doamnă a SUA în perioada 1933-1945, se află pe prima poziție printre favorite. Soția lui Franklin Delano Roosevelt a lăsat o amprentă remarcabilă în istoria țării datorită activismului său în favoarea drepturilor minorităților și justiției sociale. Eleanor a fost singura femeie între cei cinci delegați ai SUA din Adunarea Generală a ONU între 1946 și 1952.

Țara care a pus cele mai multe femei pe bancnotele sale este Suedia. Începând cu 2015 și 2016, pe noile bancnote din Suedia vor fi ilustrați trei bărbați și trei femei, inclusiv actrița Greta Garbo și cântăreața de operă Birgit Nilsson. Și în Norvegia, o altă țară nordică, femeile sunt bine reprezentate pe bancnote. Până în prezent sunt două femei, dar numărul acesta va crește în perioada următoare.

Facebook Comments
read more:

Be the first to leave a comment!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *