Reportaj

Oile germane aduc bani fermierilor moldoveni

Mulți moldoveni preferă să aibă pe masa de Paști un miel copt, însă puțini știu ce semnifică acesta. În ajun de sărbători fermierii, care au stâne, spun că cererea pentru cârlani a crescut de câteva ori, iar ei nu sunt în stare să facă față tuturor solicitărilor. În aceste condiții creșterea ovinelor devine o afacere destul de profitabilă, iar noi am decis să vedem cum funcționează o stână din interior, care sunt avantajele, dar și riscurile acestei activități.

Stâna pe care am vizitat-o se află la marginea orașului Strășeni. Noi am ajuns acolo pe la amiază. Afară ploua ciobănește și la sute de metri împrejur nu se vedea nici țipenie de om. În schimb, undeva în depărtare, în vale, la o margine de pădure se zărea o turmă de oi. Pe măsură ce ne apropiam, zbierăturile se auzeau tot mai tare, mirosul se întețea, iar ploaia devenea tot mai densă. Într-un final, drumul de pietriș ne-a dus până la poarta stânei lui Alexei Borș.

MAR-4218
Stâna lui Alexei Borș se află la periferia orașului Strășeni

Foto: Ramin Mazur

„Toți vor cârlani pe masa de Paști”

Fermierul ne-a întâmpinat la poartă. „Așa miroase la stână, nu vă speriați”, ne-a atenționat amuzat acesta și s-a oferit să ne facă o excursie prin stână. Periodic discuția noastră era întreruptă de sunetul de apel al telefonului său. „Vreau un miel și câteva kilograme de caș”, aceste cuvinte se auzeau, practic de fiecare dată, la celălalt capăt al firului.

Alexei Borș

Alexei Borș, proprietarul stânei

Acum agricultorul are 220 de miei, iar câteva zeci de oi încă urmează să fete. „Recent am avut o comandă de 200 de mei de prăsilă, însă eu i-am spus persoanei că-i pot da maximum 100, vreau să mai țin și pentru mine. Cei de sămânță costă peste 1000-1500 de lei, însă pe cei pascali îi vindem mai ieftin, cu 70-75 de lei kilogramul. De regulă ei cântăresc 5-10 kg”, ne spune bărbatul. Potrivit lui, de obicei în cuptor ajung mieii cei mai slăbuți, care nu sunt buni de prăsilă.

MAR-4153.jpg
După fătare mieii sunt ținuți într-un țarc

După ce sunt fătați, cârlanii sunt luați de la mamă și sunt plasați într-un țarc. Acolo, aceștia beau lapte dintr-o căldare, care are montate la bază câteva suzete. Cei mici și neputincioși sunt alăptați cu biberonul. Dacă le întinzi un deget aceștia apucă de el, confundându-l cu țâța mamei.

Oile germane, sunt mai inteligente decât cele moldovenești

Acum lucrurile la stână merg bine, însă nu a fost așa mereu. Ideea de a face această fermă modernă le-a venit feciorilor lui Alexei Borș acum patru ani, când munceau peste hotare. Prin urmare, tatăl lor a înregistrat o gospodărie țărănească, li s-a alăturat și socrul și au început să crească oi. Bărbatul avea un sarai la marginea orașului Strășeni, iar ulterior a mai cumpărat o încăpere alături. Totodată ei au cumpărat și pământul care era în preajmă și l-au transformat în pășune. Acum fermierul spune că deține circa 30 de hectare de teren. „La început am cumpărat 100 de oi de rasă moldovenească. Am lucrat cu ele vreo doi ani, după care am cumpărat peste 100 de oi de rasă germană. Un berbec a costat 500 de euro, iar o oaie 300. Când am văzut că acestea sunt mai inteligente, fată mai bine, au lâna mai bună și dau mai mult lapte, le-am vândut pe cele moldovenești și am rămas doar cu cele europene”, povestește Borș.

MAR-4068-e1428660084294.jpg
Fermierul din Strășeni deține 30 de hectare de pământ, dintre care majoritatea a fost transformat în pășune

Treptat, agricultorii au cumpărat utilaj tehnic și au amenajat teritoriul pentru ca animalele să trăiască într-un mediu ecologic. Pe lângă aceasta, datorită unui program polonez, s-au ales cu un aparat de răcire a laptelui și o linie de preparare a brânzeturilor. „Am luat un tractor nou, o mașină de cosit, un aparat de greblat iarba, plug, remorcă și am început să lucrăm. N-am avut subvenții, doar 200 de mii de lei de la polonezi. În rest, am procurat totul cu banii noștri și am împrumutat de la prieteni”, spune Borș.

utilaj

Utilaj modern pentru mulsul oilor și linia de preparare a brânzeturilor

Acum agricultorul are 260 de oi și speră ca în timpul apropiat să ajungă până la 400 de capete. El spune că oile de rasă germană fată câte 2, 3 sau chiar 4 miei, pe când cele moldovenești fată câte unul sau maximum doi miei.

Ciobanii comunică între ei cu stații radio

Pe lângă Alexei Borș, socrul său și cei doi feciori, la stână lucrează și trei ciobani. Aceștia pasc oile, le mulg, fac curat în ocol și le dau mâncare mieilor. Ei trăiesc pe teritoriul fermei și mănâncă gratis de trei ori pe zi. Unul dintre ei este Ion. M-am apropiat de el în timp ce șuiera la oi. Îmbrăcat în pantaloni și scurtă de militar, acesta mai trăgea și câte un fum dintr-o țigară pe care o ascundea în pumn să n-o ude ploaia. „Sunt cioban de mai mulți ani, am deja experiență și chiar îmi place treaba asta”, recunoaște bărbatul și imediat începe să tușească. „Fumatul e de vină. Dă-o dracului de nicotină!”, exclamă baciul. El spune că a ajuns la stână pentru că soția sa a decedat, copii nu are, iar de bine de rău aici are un acoperiș deasupra capului.

Enlarge

MAR-3991
Ciobanul Ion a scos oile la păscut

Foto: Ramin Mazur

Un lucru curios este faptul că atunci când pasc oile, cei trei ciobani comunică între ei prin intermediul stațiilor radio, care le ușurează semnificativ munca. În perioada rece, când oile se mulg, ciobanii de aici primesc câte 1500 de lei pe lună, iar în perioada caldă, când acestea dau lapte, ei primesc cu 500 de lei mai mult. Tot cei trei baci se ocupă și cu tunsul oilor.

Lâna oilor din R. Moldova ar putea ajunge în Italia

În afară de lapte, brânză, cârlani și carne, oile de rasă germană din stâna de la Strășeni sunt apreciate pentru blana lor. „Până anul trecut noi dădeam foc la lână, dar în ultimul timp, o firmă a început s-o strângă și plătește câte opt lei pe kg. Mă rog, nu este foarte mult, dar decât s-o dai pe foc… merge”, spune mulțumit agricultorul. Acesta însă susține că recent a discutat cu un italian care tot ar vrea să cumpere lână de la el și, prin urmare, în scurt timp, blana oilor din R. Moldova ar putea ajunge în Europa. „Italianul mi-a spus că dacă producția o să fie bună, atunci eu voi strânge lână de oi din toată țara. După aceasta o voi presa și o voi trimite în Italia”, spune cu încredere fermierul. Potrivit lui, italianul deja lucrează cu agricultori din Bulgaria și din România, iar acum și-ar dori să stabilească relații de parteneriat și cu țara noastră.

pieii

Dubirea pieilor de cârlan

Cheltuielile pentru înființarea și modernizarea stânei de la Strășeni s-au ridicat până la circa 160 de mii de euro. În patru ani de activitate, proprietarul spune că și-a recuperat investițiile și din anul acesta speră deja să aibă profit. Chiar dacă are mulți miei, de Paști, Alexei Borș spune că va jertfi doar unul ca să fie în rând cu lumea. Visul său cel mare este să-și deschidă un magazin în Strășeni, unde să vândă produse lactate doar din ferma sa.

MAR-3957.jpg
Lâna de oi este apreciată și solicitată pe piața din UE

Din timpuri străvechi, se consideră că un miel ieșit cuiva în cale, în preajma zilei de Paști, prevestea noroc și împliniri. Într-o semnificativă superstiție europeană, se credea că diavolul se poate preschimba în orice fel de animal, cu excepția sfântului miel.

Acest articol a fost publicat în ziarul TIMPUL în ediția de vineri, 10 aprilie 2015!

Dacă aveți sugestii de subiecte sau întrebări la acest articol puteți contacta autorul pe facebook (Dorin Galben) sau pe twitter (@GalbenDorin). 

Facebook Comments
read more:

5 Replies

  1. Admir acei moldoveni -basarabeni care nu se pling vesnic pe soarta lor si nu suduie la toate colturile autoritatile publice centrale sau locale ca-s vinovate in toate pacatele existente, ci se apuca ferm de treaba, pornesc hotariti/socotiti o afacere, sint intreprinzatori adevarati, indiferent de circumstantele deseori nefavorabile in care se afla si obtin in fine succese in toate cele incepute, asa cum a facut-o eroul reportajului de mai sus…

  2. … ai dreptate… ştii, se spune că o imanige valorează mai mult dece2t o mie de cuvinte… een opinia mea am surprins o părticică dintr-un Om… cu bunele şi cu relele din viaţa lui de Om… dar bune şi rele asumate şi arătate tuturor cu demnitate…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *